Copilul din flori al lui Horia Sima

Istorii încâlcite

s604x0_Horia-sima

În 1954 Mişcarea Legionară din exil era zguduită de un imens scandal. Însuşi „comandantul” Horia Sima era acuzat că, profund creştineşte, a coţăit nevasta unui camarad care-l găzduia la Paris. În urma acestei operaţiuni, doamna respectivă rămăsese  cu burta la gură. Pentru a preveni scandalul, Sima o trimisese în răspândire în Argentina, unde născuse un băiat. Soţul încornorat era Andrei Costin, un legionar de meserie pilot, care până atunci fusese unul dintre cei mai fideli companioni ai lui Sima. El a făcut tapaj, iar aşa –numiţii „legionari codrenişti” grupaţi în jurul lui Constantin Papanace şi Ilie Gârneaţă au avut  un bun prilej să treacă la ofensivă, vânturând informaţia. Practic, de la adulter, exilul legionar se împărţiese în două tabere care nu s-au mai reconciliat niciodată, ajungâdu-se şi la violenţă fizică între ele.

Horia Sima a negat până la moarte că ar fi fost tatăl copilului sau că ar fi avut…

Vezi articolul original 254 de cuvinte mai mult

Comentarii închise la Copilul din flori al lui Horia Sima

Din categoria Uncategorized

Piatra pe piatra nu mai ramane

Bai. deci se bat astia de la PNL cu USR plus pana nu mai ranane piatra pe piatra.

Basca ca isi dau la gioale de fiecare data cand se vad.

Opozitie? #my2cents.

Haideti sa haidem!

Un comentariu

Din categoria Uncategorized

Nepopular

Bai, PSD o sa castige, cu, sau fara Dragnea la manivela, pardon timona. Nu pentru ca noi, astia „anti”  suntem slabi, ci pentru ca ne invartim doar (decat penttu cei mai tineri) in bula noastra.

Bine, recucosc ca nu avem argumente viabile intr-o discutie cu un pesdist hardcore.

 

Comentarii închise la Nepopular

Din categoria Uncategorized

A inviat asta micu

Va anunt ca a inviat asta micu.

Deocamdata atat

Comentarii închise la A inviat asta micu

Din categoria Uncategorized

Un început de adio: Liviu Dragnea și limitele răbdării în PSD

Si facusem chiar si un pariu pe tema asta „Scenariul care prindea cea mai mare tracțiune era cel al suspendării președintelui Iohannis, că în vară, cândva, Liviu Dragnea va declanșa o criză care să permită un astfel de deziderat”

Comentarii închise la Un început de adio: Liviu Dragnea și limitele răbdării în PSD

Din categoria Uncategorized

Lingai

Voi ăştia care vă miraţi că onorata primărie e pupată în cur, nu vă mai miraţi! Pentru că nu aveţi de ce!
Dacă sunteţi curioşi, o să observaţi că pupatul în cur e un sport naţional de la Burebista încoace.

Hai să luăm ultimele două cazuri de săptămâna ăsta, ăla cu profesoara Tunegaru şi pe cel cu sigla.

În primul rând nu se pomenea de primăriţa, iar în al doilea rând primăriţa, ea, ca fiinţa raţională (ceeace nu este) nu era ea cea care a ales sigla.

Şi în primul şi în al doilea caz, lezmajestatea a acţionat prin proxy.

Dacă prima dată era vorba de un om, probabil numit politic la ISMB (nu că v-aţi fi aşteptat că guvernul Ciolos să cureţe sistemul) în al doilea caz e vorba de serviciul de relaţii cu mass media (mă rog, ce o fi însemnând ăsta).

Iar aici trebuie să fiu avocatul diavolului şi să întreb – Bă, voi chiar credeţi că Firea, din Voluntari, dinte peşti de sticlă şi kitsch, s-a apucat să le dea ordine ălora şi să înţeleagă ce înseamnă un logo? Nu cred ăsta.
În schimb ştiu că există destui mici masturbatori care cred că se evidenţiază pozitiv pentru că, da, dom’le le-au tras’o ăstora frumoşi şi liberi.

Nu, ăia de au semnat cele două comunicate, nu sunt, neapărat, unealta moliei de Gabriela Firea! Eu cred că au făcut-o voluntar ca să e evidenţieze. De ce? E simplu, sunt ciutaci. Adică un fel de lingăi care cred că se vor evidenţia dacă pupă curul şefului.

Cam cum e Victor Ciutacu care după ce s-a scuipat la propriu cât şi la figurat cu Băsescu îl cheamă apoi să se pupe cu el pentru că, nu e aşa, servim patria!

Aşa că nu vă mai oripilaţi şi nu vă mai miraţi, lingăii sunt peste tot iar inamicul, ăla adevărat, habar nu are că e pupat in cur!

Un comentariu

Din categoria Cutia cu maimute, Dumb politics, Greata cotidiana

Copiii baronilor vor fi baronii copiilor noștri

Serios, eu cred că noi trebuie să îi lăsăm să guverneze, să îi lăsăm să facă ce vor ei, iar noi, noi să ne vedem de treabă, să nu facem afaceri cu statul, să nu facem afaceri cu clienţi români şi mai ales să nu ne pese. Mai apoi, la sfârşit, să ne cărăm dracului de aici pentru că nu a mai rămas nimic după ei.

Statul sunt ei, o ceată de hoţi, de șpăgari, de mitomani şi mai ales de viespi care invadează stupul de albine.
Noi, ăştia care încă mai producem ceva, nu ar mai trebui să producem nimic pentru România, nu ar mai trebui să producem nimic pentru statul român, nimic din care acelaşi stat şi-ar lua taxe şi impozite.

M-am săturat să tot plătesc baroni locali şi festivaluri făcute ca să le dea pâine şi circ celor care nu produc nimic, celor care se hrănesc de pe urma taxelor mele.

M-am săturat de voi şi m-am săturat de egalitarismul ăsta fals pe care vreţi să îl impuneţi aleatoriu nouă, nu vouă, pentru că voi nu vreţi nimic moral, vreţi să fiţi liniştiţi şi să vă vedeţi cu buzunarele pline fără să daţi socoteală nimănui.

Muriţi cu toţii pentru că nu aveţi ceva mai bun de făcut şi abia apoi vorbim despre ţara asta. Până atunci, până când voi nu veţi dispărea, orice discuţie este golită de sensul ei.

Muriţi!

Un comentariu

Din categoria Greata cotidiana