Anarhia ca stare naturala.

Pornesc de la citatul asta :

“Puterea e departe, chiar daca locuiesti vizavi de Palatul Victoria sau de Cotroceni. Iar in distanta aceea dintre tine si ei, rezida un soi de libertate bruta si animala. Acolo sta anarhia lui Hobbes, care la cateva generatii mai explodeaza. Scopul guvernantilor romani, lasand la o parte Uniunea Europeana, democratia sau orice alta structurare a ordinii, este sa amane anarhia, in perioada cat sunt ei la putere.”

Eu cred ca starea de anarhie este o caracteristica a acestui popor. Daca ne uitam inapoi in timp vedem ca, in afara de citeva perioade scurte, in tara/tarile astea, anarhia a domnit si a ramas in aici, pentru ca poporului, asa cum este el, i-a placut.

In anarhie puterea chiar nu mai conteaza la cine este, rezultatul este acelasi, haosul. Haos care pune stapinire pe tot, pe politica, pe viata sociala si economica, pe relatiile inter-umane.

Desi in zilele de dupa revolutie, anarhia era o chestie la ordinea zilei, alimentata fiind de catre batrinul edecar Ion Iliescu, ea a foist inlocuite pentru o buna perioada de timp cu conceptul de liniste.

Poporul vroia liniste in tara. Poporul nu vroia sa isi vinda tara. Poporul suveran dorea sa fie fie bine si sa fie ca inainte dar fara Ceausescu cu mincare mai multa si ceva caldura in casa si televiziune color si non stop. Cineva zicea mai acum citeva zile pe twitter ca daca Ceausescu dedea wirless si internet la cozi nimeni nu s-ar mai fi ridicat. Si poate ca asa este.

Daca ne uitam azi, avem conexiuni wirless peste tot, chiar si in cea mai amarita comuna din tara se poate gasi un calculator conectat intr-un mod sau altul la internet. Rezultatul este ca protestul a amutit. S-a mutat tot pe internet, pe Facebook, pe Twitter, pe bloguri. Nu se mai iese in strada din comoditate, nu se mai iese in strada pentru ca poporul vrea linistie iar democratie paote functiona si din spatele monitorului fara ca a sa trebuiasca sa iesi si sa iti strigi nemultumirea.

Iar politicienilor nu le mai ramane de cit sa citeasca paginile (dar nici macar asta nu o fac) sau sa incerce sa mimeze o opozitie la putere.

Si aici apare durerea, pentru ca ne aflam temporal in 2013 dar politic ne aflam undeva in anul 2000 dupa ce Conventia a pierdut, pe mina ei, alegerile locale si prezidentiale instaurind astfel guvernul Nastase si pe Ion Iliescu punindu-l la Cotroceni.

Si la ce ne foloseste tehnologia in acest caz pentru ca tot poporul care a trait in iarna anului trecut cu anarhia in casa si la televizor (multumesc pe aceasta cale prostului de televiziune Cangrena3) iar in vara a vazut cum arata anarhia institutionalizata si a votat pentru liniste.

Si iata avem linistea atit de necesara, pentru ca in liniste reusim sa incepem o mie de proiecte si sa nu terminam nici unul, doar de dragul de arata lumii, UE, NATO, ca noi ca natie putem , dar nu vrem.

Lecturi suplimentare : Despre sondaje si romani via Context Politic

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Dumb politics

2 răspunsuri la „Anarhia ca stare naturala.

  1. La starea societăţii româneşti actuale, nu putem asuma anarhia ca lipsă a guvernării. Nici ca dezordine generală. Dar o putem asuma în sensul de indisciplină.
    Susţii că nu se mai iese din casă din comoditate, că protestul a amuţit din drag de „liniştea” care ucide civismul. Dar în acelaşi timp consideri ieşirea în stradă din iarna anului trecut drept anarhie. Să înţeleg că protestul este atributul legitim doar al unora şi pe teme agreate doar de ei?

    • Oriunde se va isca o mişcare de stradă, se vor iţi şi exaltaţii sau „interesaţii”, precum alde Dogaru. În acelaşi timp, mişcare de protest fără interes n-am văzut. 😀
      Toate cele bune!