Mic interviu propus la o bere unui domn care avea alte pareri decit ale mele.
Restul e mai jos :
1) Stat social sau stat minimal ?
Întrebarea simplifică extrem de mult lucrurile. Nu ştiu ce ar putea însemna nici una dintre cele două sintagme. Opinia mea este că Statul trebuie să fie unul echilibrat. Adică, reducînd discuţia doar la rolul statului de protecţie a cetăţeanului asta înseamnă, din punctul meu de vedere, că nici un cetăţean care este în deplinătatea capacităţilor sale lucrative nu trebuie să fie asistat social. Însă mai înseamnă că statul trebuie să echilibreze, legal, posibilităţile pe piaţa muncii. Să faciliteze crearea de locuri de muncă pentru tineri inclusiv prin acordarea dreptului de pensionare a celui care a îndeplinit anii legali de contribuţie, de exemplu. Nu vîrsta de 100 de ani, pentru a ieşi la pensie, ci cei 35 de ani legali de muncă. Apoi, rolul statului este să împiedice abuzurile pe piaţa muncii, exploatarea angajatului, sclavia. Şi nu prin subjugarea investitorului. Rolul statului ar fi să acorde facilităţi celor care investesc în capacităţi productive şi să taxeze la sînge pe cei care se ocupă de lovituri pe piaţa de capital. Rolul statului ar fi să dezvolte investiţional educaţia şi sănătatea, şi s-o lase mai moale cu domeniile economice în care n-ar trebui să iaba treabă – transporturi, poştă, industrie, etc. Şi se mai poate dezvoltă.
2) Democraţie participativă vs comunism luminat?
Liberalism bine temperat, cu drept de vot pentru cei care fac dovadă că şi înţeleg concepte politice şi au responsabilitatea votului – adică pentru cei educaţi. Atunci cînd afirm că sînt comunist, mă rezum la a afirma că sînt total nemulţumit de ceea ce se întîmplă. Asta nu înseamnă că mi-aş dori o dictatură, cît de catifelată ar fi această. Însă, dacă ar fi să rezum numai interesele majorităţii, probabil că un stat în care toată lumea are un loc de muncă şi o locuinţă în care să vieţuiască ar fi de o mie de ori mai bună decît cea în care 20% nu lucrează, iar locuinţa are doar cel care poate, altfel eşti liber să dormi sub cerul înstelat. Cum s-o numi un astfel de stat? De ce ar trebui să fie el comunist? Şi nu o democraţie? Asta vă rămîne dumneavoastră să răspundeţi.
3) Părerea unui liberal declarat despre liberalismul din 2013 – mai este el liberalism sau s-a transformat în altceva? Soluţii pt PNL-ul din 2013.
Liberalismul anului 2013 nu poate fi altul decît cel al anului 1690. Glumesc. Sînt foarte multe care ar trebui amendate la Adam Smith, însă dacă ne referim la PNL, aş avea un singur comentariu. Ca liberal declarat faptul că din 2008 acest partid refuză să mă primească în rîndurile sale după ce mi-a văzut CV-ul nu înseamnă decît o confirmare a clientelismului ce domneşte în interior. Ca să nu mai spun că, în genere, stiindu-mi opinia despre toţi politicienii români (toţi fără deosebire) eu n-aş avea loc decît într-un partid care n-ar avea absolut nici o legătură cu nici unul dintre partidele care există astăzi. Iar pentru înfiinţarea unui nou partid există atîtea piedici încît să lăsăm hoţia să ne guverneze şi să-ncercăm să ne vedem de vieţile noastre, astea care se scurtează cu fiecare zi care trece…. Avem lucruri mai importante de făcut.