Arhive lunare: martie 2014

Scurta de luni XXV

Întotdeauna am crezut în discuţia cu argumente, chiar şi cu cineva care are alte opţiuni politice decît ale mele. Mi se pare normal să văd şi cealaltă faţă a monedei, să mă lămuresc şi eu despre ce e vorba.
guinness.pngAm cunoscut oameni care susţineau PNL aprioric, nu pentru că erau neapărat împotriva lui Băsescu, ci pentru că ei erau liberali. Am cunoscut oameni care susţineau PSD la fel, fiind convinşi de sinceritatea lui Victor Ponta. Am cunoscut şi oameni care au fost convinşi să susţină ideile aceluiaşi Ponta, pentru că era plătiţi mai bine decît ar fi putut fi plătiți de opozanţii aceluiaşi Ponta. Am cunoscut PDL-iști care aveau ce să spună și PNȚ-iști care își dădeau seama de situația partidului. Cu niciunul nu am ajuns să ne dăm cu paharele de bere în cap pentru că, ajungînd la argumente, constatăm că fiecare are dreptate, parţial, în felul lui, dar măcar admiteam asta.

De la un timp am o mare temere că sănătatea mintală a naţiei din care cu mîndrie fac parte începe să se erodeze şi apar diverşi oameni care se numesc popular “postaci”.
Postacul este o fiinţă care gîndeşte pe punctaje. Nu gîndeşte cu propriul creier, ci gîndeşte cu ajutorul creierului celui care a făcut punctajul. Problema lui este că nu foloseşte acea resursă naturală care se numeşte creier şi pe care ar putea-o folosi pentru a face postări care să nu pară chiar idioţenii.
O altă categorie de oameni este reprezentată de cei care seamănă cu Taz – da, Diavolul Tasmanian, din desenele animate –, cel care vede negru în faţa ochilor în momentul în care cineva este de altă părere decît a lui.
Eh, viaţa e crudă şi sînt mulţi care au altă părere şi atunci nu pot combate decît prin trimiteri către origini născătoare şi alte locuri mai mult sau mai puţin umede. Ăştia sînt opozanţii care, dacă te-ai luat, cu argumente, de idolul lor, te prind și te crucifică pe altarul democraţiei. A democraţiei lor, în care cine nu e cu ei e împotriva lor.

Domnilor, mi se rupe de părerea voastră atît timp cît nu sînteţi în stare să vi-o exprimaţi cu minimă civilizaţie a discursului. Nu trebuie să fiţi uşă de biserică, dar nici nu trebuie să fiţi mîrlani numai şi numai pentru că cineva nu este de acord cu dumneavoastră.

Cultura schimbului de idei la romani

Acestea fiind zise, vă doresc o viaţă mai senină şi fără deziluzii de care sigur veţi avea parte mai devreme sau mai tîrziu.

2 comentarii

Din categoria Dumb politics, Greata cotidiana

Un raspuns domnului Stefan Vlaston.

„‘Let me out, let me out,’ the spirit cried. And the boy, thinking no evil, drew the cork out of the bottle.”

Plecînd de la acest articol m-am decis să îi scriu domnului Ştefan Valston.

Domnule Ştefan Vlaston, dacă vă întrebaţi de ce lumea nu vine la vot, acum în 2014, o faceţi fie prea tîrziu, fie pentru că nu vedeţi dincolo sticla geamului din turnul de fildeş în care vă aflaţi.
Cu stimă vă anunţ că lumea nu vine la vot pentru că s-a săturat de clasa asta politică pe care aceiaşi lume a adus-o la putere.
Nu am să vin la vot pe 25 aprilie pentru că nu văd de ce aş veni să votez o clasă politică în care 90 % sînt nulităţi iar restul de 10 % nu se adresează votantului simplu.
Nu există partid care în momentul ăsta să mă reprezinte, nici unul nu spune „am să fac” toţi spun „o să facem” cu asta o să rămînem. Din păcate o taxă pusă de partidul x, evident pentru binele românilor, nu va fi anulată de partidul y, chiar dacă partidul y ştie că taxa e oneroasă şi nu este bună.
Integritate? Ha, ha, ha, bun, m-am oprit din rîs şi continui spunînd că partidelor româneşti le lipseşte integritatea nu pentru că nu ştiu despre ce este vorba ci pentru integritatea e un cuvînt care poate fi aruncat oricînd în lupta electorală fără ca mai apoi să şi fie aplicat. Din păcate de asta suferă toate partidele româneşti fără deosebire.
Toate partidele politice româneşti sînt nocive fie că ele sînt de stînga sau de dreapta. Sînt nocive pentru că nu au doctrine, nu au soluţii, numai promisiuni. Din păcate toate promisiunile sînt elegante dar ar fi o tîmpenie să te şi ţii de ele.
Sar peste restul întrebărilor dvs. pentru că simt că nu mai are rost să mă zbat să găsesc răspunsul. Nu există om politic pe gustul meu, iar partidele nu mai pot face nimic în cele 55 de zile care au mai rămas pînă la alegeri ca să mă facă să vin la vot. Ele partidele sau ei oamenii politici, trebuiau să facă pînă acum asta! Nu au făcut-o pentru că în ele trăieşte speranţa că românul va veni oricum şi oricum se va alege unul din lista propusă.
Închei spunîndu-vă că absenţa la vot reprezintă singura sancţiune pe care un votant o poate da clasei politice actuale. Din păcate aceasta nu reprezintă un semnal pentru politicienii care formează partidele din România.

3 comentarii

Din categoria Political Zombies

No woman no cry ! (go home, and sleep quietly in your beds)

2014 -Ban Ki-moon

Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon a declarat vineri ca a primit asigurari de la Vladimir Putin ca Moscova nu are nicio intentie de a invada sudul si estul Ucrainei. „Presedintele Putin a declarat ca nu a avut intentia de a efectua vreo operatiune militara in sudul si estul Ucrainei”

1938 – Neville Chamberlain

My good friends, this is the second time there has come back from Germany to Downing Street peace with honour. I believe it is peace for our time. We thank you from the bottom of our hearts. Now I recommend you go home, and sleep quietly in your beds

1939

However much we may sympathize with a small nation confronted by a big and powerful neighbours, we cannot in all circumstances undertake to involve the whole British Empire in a war simply on her account.

Un comentariu

Din categoria Istorie politica, Povesti nemuritoare

Bestiar XXIII

Dinamo – Prima echipă din lume cu un portar paraplegic (înţelepciune twitter).
Ghinion – Il are România de prin 1945 încoace.
Mircea Diaconu – Un actor care a dorit toată viaţa să joace în Mizerabili şi nu a reuşit decît acum sfidînd justiţia.
Caţi Andronescu – Dau o hotărîre de guvern care mă scapă doi ani mai încolo. Garantat Marian Van Ghellye.

(sursa fotot : evz.ro)
Dan Voiculescu – Scriitor român de romane SF de duzină pe care le poţi cumpăra din Gara de Nord la preţ redus.
Pact de neagresiune – Nu ne mai înjuram azi. De mine o putem lua de la capăt.
6.591.000 – Numărul semnăturilor prezentate la BEC pentru alegerile europarlamentare. Numărul celor care vor vota va fi mult, mult mai mic.
China – Teleormanul la care visează Liviu Dragnea în fiecare campanie electorală pentru PSD.

teleorman

Declaraţia săptămînii:

Dan Sova: Realizarea efectivă a studiului de fezabilitate va dura 24 luni şi are alocaţi 28 milioane de euro de la Comisia Europeană. 24 de luni este o perioadă minimă impusă de către Comisia Europeană.
Vs:
Comisia Europeană: Comisia Europeană nu a impus nici o limită de timp pentru elaborarea studiului de fezabilitate, o etapă necesară în pregătirea oricărui proiect cofinanţat de UE.

5 comentarii

Din categoria Dumb politics, Greata cotidiana

Tara maximei ipocrizii.

Bună ziua popor român semnatar ! Bună ziua şi ţie Birou Electoral Central.

Cu inima plină de bucurie aflu ce fel de popor implicat politic sîntem noi românii.

Ieri o sarabandă a bucuriei politice a debordat în faţa sediului BEC în momentul în care s-au depus listele cu semnături pentru alegerile europarlamentare.

Să ne uităm la cifre :

1 PSD-UNPR-PC – 1,100,000
2 PNL – 1,200,000
3 PDL – 300,000
4 UDMR – 270,000
5 PMP – 306,000
6 PER – 200,000
7 PNR – 215,000
8 PNŢCD – 250,000
9 FC – 200,000
10 PRM i – 200,000
11 PRM ii  -200,000
12 PPDD – 350,000
13 Partidul Dreptății Sociale – 200,000
14 Partidul Verde – 200,000
15 Alternativa Socialistă – 200,000
Independentii :

16 Corina Ungureanu – 100,000
17 Filip Constantin Tiţian – 100,000
18 Adrian Toader – 100,000
19 Dănuț Liga – 100,000
20 Vasile Iustuc – 100,000
21 Nicolae Toteanu – 100,000
22 Paul Purea – 100,000
23 Pericle Capsali – 100,000
24 Peter Costea – 100,000
25 Valentin Eugen Dăeanu – 100,000
26 Mircea Diaconu – 100,000
27 Sebastian Bodu (migrat la PNŢCD) – 100,000

Total 6,591,000 !!!!!

Încep să mă simt ca în anii 80, ani în care se raporta o producţie record la hectar. Şi dacă te apucai să aduni hectarele raportate de fiecare judeţ constatai că România se întinde de la Urali la Rin.
Cam aşa şi cu semnăturile astea. E ceva ce pute în cifrele de mai sus. Adică la nişte biete alegeri europarlamentare total benigne pentru votantul român căruia mesajul european îi trece pe lîngă urechi ca glonţul pe lîngă ţinta sînt atît de importante încît şase milioane jumate de români vor ieşi la vot. asta în condiţiile în care cel care a şi semnat se şi duce la vot (mă rog, aşa ar fi normal sau logic).

Erau mai realiste raporturile de care vorbeam mai sus decît cifrele astea. Serios acum.

Trăim într-o minciună, acceptăm o minciună şi statul acceptă aceiaşi minciună prin reprezentantul său legal Birou Electoral Central.
Iar atîta timp cît vom accepta minciuna şi statul va face la fel clasa politică va fi aceiaşi fără a fi vreodată primenită.

Cred că e timpul să luăm atitudine şi să spunem politicienilor că trebuie să fie cinstit, mai întîi cu ei înşişi dimineaţa cînd dau cu ochii de oglindă şi mai apoi faţă de cei care i-au votat. e timpul să le spunem, nu în faţă şi e timpul ca ei să înţeleagă că nu înseamnă chiar nu. E timpul să boicotăm politicienii care mint, e timpul să îi ignorăm pe ei şi pe cei care  le transmit mesajul fals. E timpul să avem o altă clasă politică. Zic şi eu.

P.S. astăzi, acum un an, mă apucam de scris pe blog-ul dislexic pe care îl citiţi acum. Între timp nu s-a schimbat nimic, dar am cunoscut oameni frumoşi, oameni care ştiu ce vor şi mai ales sînt hotărîţi. Nu mai fac acum o listă aici celor care ar trebui să le mulţumesc pentru că în tot acest timp m-au susţinut m-au încurajat şi au răspîndit, ideile mele atunci cînd ele au meritat fi citite şi de către alţii. Mai încerc un an, să vedem ce o să fie în continuare. Ne asteaaptă o vreme interesantă ca să zic aşa.  

4 comentarii

Din categoria Dumb politics, Sarbatori legale, Veselie in toata tara

Trei, Doamne, şi toţi trei!*

Dacă doriţi să înţelegeţi, nu, nu voi ci ceilalţi de ce „opoziţia de dreapta” din România care are în sondaje şi probabil la alegeri (oricare vor fi ele într-o perioadă de timp apropiată) un procent de maximum 30 % în cazul în care socotim PNL de dreapta, vă rog sa vă uitaţi la clipul de mai jos.
Pierdeţi-vă zece minute din vaţa dacă tot aţi intrat aici şi vizionaţi-l pînă la capăt şi veţi înţelege.


Nu sînt nici un fan al lui Mihail Neamţu, nici unul care să îl urmărească cu stoicism pe Cristian Preda pentru că primul mai are de muncit şi discut de el atunci cînd va trece de 10 %, iar al doilea mă lasă  rece pentru că nu ştie să combată (de fapt ştie dar într-un mod foarte greşit). A fi intelectual nu înseamnă a fi şi bine crescut, sau ma rog, să nu îti dai seama că ai sarit calul, cazul lui Cristian Preda, care după ce a fost aliat cu Monica Macovei acum o atacă din toate poziţiile pentru că a rămas în PDL.

Nu, nici PDL nu este o uşă de biserică dar măcar are structură coerentă în teritoriu pe cînd PMP, din orice poziţie ai privi nu este nici măcar un partid prezidenţial ci o oaste de strînsură care repetă, a mia oară, istoria PDL (aici se pare că se aplică zicala aia cu invătatul din istorie). Luăm de oriunde şi mai apoi vedem noi ce se va întîmpla. Astfel PDL a pierdut guvernul în urma unei moţiuni de cenzură, acum aproape un an, care în mod logic nici măcar nu ar fi trebuit să treacă.

Nu sînt nici un admirator înfocat al Elenei Udrea, deşi în discuţii am mai spus că pe lîngă toate defectele pe care le are şi slavă domnului sînt multe, inamicii ei nu sînt de acord ca o femeie să fie în fruntea unui partid politic, aripi politice or whatever. Dar ceea ce face ea acum în PMP nu numai că mi se pare hilar dar cel puţin periculos, în condiţiile în care au sarcină procent din două cifre. Circulă, mai zilele trecute o glumă care zice  “procentul PMP va fi de două cifre, 4,5 %”.

Revenind la oile noastre din „opoziţia de dreapta”, noi ăştia care stăm pe margine şi mai avem tupeul să mai criticăm un Cristian Preda (fără să facem referire la marii filozofi conservatori sau liberali, ci numai la bunul simţ) o Elena (fie ea Udrea sau Băsescu) fie un Blaga, un Traian Băsescu sau în general partidele politice ce ar trebui să facă cu adevărat opoziţie nu vrem neapărat fuziune, unire ori uimire, sau ce vrea fiecare neuron înfierbîntat care crede că el e opoziţia adevărata iar ceilalţi sînt cîh. Vrem un lucru simplu băi! Vrem să aveţi personalitate, să veniţi cu oameni noi, să veniţi cu soluţii, soluţii pe care să le şi aplicaţi atunci cînd veniţi la putere (dacă o să mai veniţi la putere pînă în 2020), să fiţi oneşti şi mai ales să nu minţiţi.

Atît! Vi se pare prea mult?

*) Trei, Doamne, şi toţi trei!

2 comentarii

Din categoria Dumb politics, Political Zombies

Despre lipsa de reprezentativitate si asigurarea sinecurilor.

După ce am citit articolul scris de George Damian pe blog-ul sau, “Slăbiciunile României, aceleaşi de ieri până azi” am rămas cu un gust amar, dîndu-mi seama că de fapt în românia nu s-a schimbat nimic. Nimic de foarte mult timp.

Citez : „cultura partidelor politice din România se reduce la dorinţa unei personalităţi de a-şi asigura un sprijin parlamentar, programele politice reale lipsesc.
Şi mai departe : „Numele partidelor din România nu trebuie luate ca o indicaţie a orientării lor, deoarece în multe cazuri acţionează chiar împotriva spiritului propriu denumirii.”
Sau şi mai şi : „Forţele active ale politicii româneşti nu sînt constituite de programe sau principii, ci de anumite personalităţi sau grupuri de persoane.”

OK !  Vedeţi ceva diferit de ceea ce se întîmplă azi ? Eu nu văd ! Şi atunci ce rost mai are această toată zbatere stînga, dreapta, cînd de fapt amîndouă sînt la fel sau şi mai rău stînga e dreapta iar dreapta e stînga. Partidele române nu au principii, nu au doctrină ci funcţionează numai că şi sinecuri pentru membrii lor mai potenţi financiar. Restul ? Ducă-se în pustii !

Mă uitam pe listele de candidaţi la alegerile europarlamentare şi vedem ce înseamnă lipsa de reprezentativitate. De la PSD, la PNL, trecînd prin PDL şi terminînd cu PMP se poate constata că pe de o parte alegerile europarlamentare sînt folosite pentru a da cîte o sinecură nevestei, amantei sau unuia de care vrei să scapi pentru că dacă ar fi liber prin cîmpia politică pe care zburdă partidul tău ar putea crea oarecare probleme, vezi cazul Monicăi Macovei care dacă ar fi atacată numai de corul bocitoarelor democraţiei dîmboviţene nu ar fost nimic de mirare dar mai mult este atacată şi de colegii ei de partid. De ce ? pentru că pot şi pentru că vor să se afirme.

Şi pînă la urmă de ce eu m-aş duce la vot ? De ce aş vota sau pe cine aş vota alegerile astea ? M-aş simţi reprezentat ? V-aţi simţit reprezentaţi în parlamentul european în ultimii ani ? Poate singura excepţie de la regulă o face Monica Macovei dar atunci spun că eu aştept implementarea soluţiilor ei nu numai în legislaţia europeană cît şi în cea română.

Oricare partid mai are o lună poate să mă convingă că este util votul meu, dar pînă atunci mai e cale lungă, iar sansele sint extrem de mici sau chiar tind spre zero.

Comentarii închise la Despre lipsa de reprezentativitate si asigurarea sinecurilor.

Din categoria Dumb politics, Greata cotidiana, Political Zombies

Scurta de luni XXIV

Moldova e o ţară care bate la porţile Europei de vreo 25 de ani. A avut ghinionul să fie condusă de comunişti o vreme care au fost lejer găunoşi.

Apoi după ce au venit la putere ceilalţi, au reuşit să confirme vechiul proverb Suc: doi români, trei partide, patru fundaţii.

În fine, politica externă română faţă de Moldova a fost singura coerentă şi a reuşit cîte ceva pentru ţara aceea.

Cum din păcate pentru noi în 2012 a venit la putere un conglomerat de baroni locali uniţi de sigla PSD şi nişte fraieri care au înghiţit totul adunaţi sub sigla PNL, singura chestie interesantă în ţară a fost lupta cu dictatura. Şi asta îi ocupă tot timpul ca să citez un clasic grobian în viaţă.

Moldova, acum se află în situaţia în care chiar are nevoie de ajutor. Românii au sărit primii, cu un gazoduct.

Gazoductul Iaşi – Ungheni probează concret că Parteneriatul Strategic stabilit în 2010 între România şi R. Moldova are efecte imediate şi durabile pentru dezvoltarea economică şi pentru cetăţenii celor două state. Proiectul gazoductului reconfirmă şi rolul României de partener crucial al Republicii Moldova în efortul integrării europene, inclusiv sub raportul racordării efective, fizice, la spaţiul european” (de aici)

Primul termen a fost pe 31 decembrie 2013, acum a apărut un al doilea termen de 15 aprilie 2014, sper ca măcar asta să fie sigur, deşi din motivaţia aminării înţeleg că trebuie respectate nişte proceduri europeene pe care evident că România a uitat să le respecte.

Lucrările de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni sunt avansate şi vor fi încheiate până la 15 aprilie, vicepremierul Liviu Dragnea venind la Chişinău cu „ordinul de plată“, în sumă totală de 1,2 milioane euro, reprezentând contribuţia românească pe teritoriul Moldovei, a afirmat premierul Victor Ponta

Într-o declaraţie de presă ulterioară, Ponta a precizat că prin termenul de 15 aprilie a vrut să se refere, de fapt, la lucrările de subtraversare a Prutului, parte din aceste proiect.” (de aici)

Între timp şi în lumina evenimentelor din Ucraina, săptămîna asta la Chişinău se va desfăşura un forum economic Polono – Moldovean. De ce? Pentru că pot şi mai ales pentru că polonii vor chestia asta şi ştiu care le este interesul. Economic. Atît.

Şi toate astea le poate pentru că: „Ultimii 10 ani, au fost cei mai buni din punct de vedere economic din istoria Poloniei. Circa 50% din toate locurile de muncă create în UE, după anul 2008, au fost în Polonia. Fermierii şi angajaţii industriei alimentare, care pînă la aderarea la UE erau cei mai mare oponenţi, sînt cei mai mari beneficiari de pe urma apartenenţei la acest spaţiu “.

„Aceste rezultate se datorează stabilităţii economice, care a stimulat intrările de capital. Un alt factor este capitalul uman. Fiecare al zecelea student din UE este polonez, iar ţara are mecanisme de integrare a acestora în cîmpul muncii. Al treilea factor îl constituie cultura muncii. Noi ne-am adaptat la cea de tip nordic, spune Sławomir Majman.

Atît.

În acest timp în România:

Victor Ponta: Sînt şanse de 51% ca Oprescu sau Tariceanu să fie preşedinţi, Isărescu vrea alt mandat la BNR/Dacă Mircea Diaconu va lua şi voturi de la PSD pentru PE, nu mă supăr, avem destule.

Liderul judeţean din Bistriţa al PMP a fost revocat. Un membru local acuză partidul că este „platforma de racolat primari PDL”

Sebastian Bodu revine în PNŢCD şi candidează din partea ţărăniştilor la europarlamentare.

Mircea Geoana anunţă posibilitatea unei întîlniri a guvernelor României, Ucrainei şi Republicii Moldova la Galaţi.

Fără alte comentarii.

Comentarii închise la Scurta de luni XXIV

Din categoria Greata cotidiana, Political Zombies, Povesti nemuritoare, Veselie in toata tara

Hannibal

tumblr_mlwxi7pywA1r06ekko1_500

“I think it’s easy to mistake understanding for empathy – we want empathy so badly. Maybe learning to make that distinction is part of growing up. It’s hard and ugly to know somebody can understand you without even liking you.”

tumblr_mn9o68Jntd1qdxcglo2_500

Comentarii închise la Hannibal

Din categoria Sarbatori legale

Despre iertare, oportunism si Mircea Diaconu

Reiau aici o zisă a unui domn pe care, din păcate îl văd prea rar:

“Cînd politicianul e prins că a furat, omul de rînd îl iartă, pentru că e „băiat de băiat” și, oricum, „oricine ar lucra cu miere și-ar da cu ea pe la gură”.

(imagine via Gandul)

Deci, români, bucureşteni, duceţi-vă să semnaţi pentru Mircea Diaconu. Admiraţi-i voinţa de fier în a lupta împotriva justiţiei. Uitaţi-vă la ce cusătura excelentă are în jurul fundului de la pantaloni, în locul ăla unde i se împreunează posteriorul cu scaunul pe care nu vrea să îl părăsească şi care crede că i se cuvine de drept.

Voi ăia care semnaţi pentru Mircea Diaconu (link la alt articol), ar merita să trăiţi în falsa meritocraţie înscăunata de dînsul şi să fiţi furaţi şi batjocoriţi. O meritaţi din plin pentru că nici voi nu sînteţi mai prejos decît acest actor care a fost odată mare iar acum preferă să fie mic, meschin şi să se agaţe de scaun ca toţi ceilalţi.

(imagine via B365.ro)

Singura diferenţa dintre Mircea Diaconu şi Gigi Becali este că primul este liber (din păcate) iar al doilea este la închisoare.

El nu a furat bani, el vă fură încrederea pe care voi i-o acordaţi!

Deci bucureşteni, semnaţi pentru Mircea Diaconu şi nu vă mai scandalizaţi atunci cînd vi se cere şpagă, cînd sînteţi fraţi sau cînd drepturile voastre sînt încălcate.

O meritau din plin bă!

4 comentarii

Din categoria Greata cotidiana, Istorie politica, Miorita laie laie bucalaie, Veselie in toata tara