Despre vanitati, orgolii si lipsa de actiune

Doamnelor, domnilor, adevărata opoziţie nu se află în parlament, nu se află la sediile partidelor care îşi spun că sînt de „opoziţie”. Nu, opoziţia pe bune a rămas în sarcina unora care sînt pe internet, care scriu pe bloguri sau sînt jurnalişti.

Opoziţia oficială nu prea face nimic, fiind fragmentată de orgolii şi de vanităţi pe care numai ea le poate înţelege, noi, ăştialalţi, stăm şi ne uităm la ei cum îşi consumă stupid energiile.

De fapt sînt momente politice în care opoziţia nu vrea să facă opoziţie pentru că, nu-i aşa, nu trebuie să îşi şifoneze haina albă a purităţii de dreptace.

Cei care au fost pînă acum pentru sînt acum împotrivă, fiindcă aşa se face opoziţie în România.

Vine o campanie pentru Parlamentul European. Despre ce vom vorbi atunci? Vom discuta despre lupta anticorupţie din perspectivă europeană, despre PAC, despre problemele Europei şi care sînt ambiţiile ei, despre Moldova, despre Ucraina sau vor continua atacurile împotriva Monicăi Macovei, pentru că dă bine inimii rănite de lupte intestine pentru putere?

Mă uitam şi la declaraţiile lui Mihai Răzvan Ungureanu şi îmi spuneam că fie nu are consilieri, fie face în aşa fel încît să îşi scadă din popularitate, altfel cum aş putea interpreta declaraţia lui privitoare la candidatura la PE în care spune că dacă va fi ales nu se va duce, lăsînd pe altul în locul lui? Păi, şi atunci de ce mai participi? Din păcate, alegerile se cîştigă pe voturi, nu pe prezenţă, şi atît că nu sîntem la olimpiadă şi dă bine în poză să stai lîngă echipa de patinaj viteză a Jamaicăi. Chiar dacă e foarte colorată şi dă o impresie bună.

Şi cum singura opoziţie pe bune se desfăşoară pe reţelele de socializare, prin ziare, pe la TV, uneori, nu ne rămîne decît să vedem ce putem face noi să le arătăm cum se face opoziţia, pentru că ei nu ştiu. Nici măcar nu sînt în situaţia opoziţiei din anii ’90, nu – sînt mai rău. Nu au viziune, nu au zvîc, nu au putere şi mizează pe faptul că PSD – USD sau cum s-o mai chema – se erodează în timp. Numai că s-ar putea să aibă surpriza ca PSD să nu se erodeze tot atît de mult precum bănuiesc ei, pentru că tot ei nu fac nimic să ajute la asta şi să facă, bă, pe bune, opoziţie!

Cu un miting nu se face primăvară, nici cu două, nici cu trei, se face cu acţiune logică, fără să laşi adversarul să se replieze, nu stînd în colţul tău şi frecîndu-ţi mîinile fericit că scade în sondaje. Aşa, şi? A scăzut în sondaje, dar voi aţi crescut sau a crescut numărul celor care spun că nici un partid nu îi reprezintă şi al celor care vor absenta la vot.

3618602355_4c25739fcc_b

E simplu, dacă pe stai pe margine, tot de pe margine ai să priveşti şi cum trec maşinile pe lîngă tine şi se duc. Tu tot aşa o să rămîi – vanitos, orgolios, dar fără de prihană, dîndu-ţi singur la glezne cu piatra pe care tot tu o ţii în mînă.

Hai, veniţi cu o idee, ieşiţi la rampă şi faceţi-vă treaba, nu vă mai atacaţi între voi şi dovediţi-vă în primul rînd vouă că puteţi convinge oamenii – independent de vreo uniune, fuziune, alianţă sau altceva – să vă voteze şi mai apoi, dacă vă votează, chiar faceţi ce ați promis, nu spuneți poveşti din pădurea adormită.

A bon entendeur salut!

Anunțuri

Un comentariu

Din categoria Dumb politics, Political Zombies

Un răspuns la „Despre vanitati, orgolii si lipsa de actiune

  1. Fără îndoială, opoziţia politică este mai degrabă o afacere particulară decât una instituţională. Singura explicaţie este aceea că în primul caz se observă o frământare privind ziua de azi şi de mâine, pe când în al doilea caz se manifestă interesul pentru poimâine, ataşat ritualului electoral: orice am face, ei sunt acum la putere, noi ne mişcăm doar cât să nu fim uitaţi că existăm. Am putea adăuga la indolenţa asta cu moţ, imbecila idee că dumnealor nu vor să-şi dezvăluie armele secrete cu care vor sparge norii, când va veni clipa clipelor.