Trei iezi cucuieti

Acum, că a trecut tradiţionalul viscol de două zile care reuşeşte să ia ţara prin surprindere şi după ce a fost convins de însuşi premierul României să se potolească, naţia, poporul se poate întoarce la ce-l doare. Sau nu. După puteri.

Avînd în vedere că alianţa aflată la guvernare musteşte efectiv de politicieni competenţi în domeniile în care sînt numiţi politic, de cel mai mare influx de sînge nou, cult şi plin de elan revoluționar beneficiază cea mai amărîtă ramură a guvernului – Ministerul Culturii şi Cultelor (parcă).

După celebrele deja numiri ale lui Andrei Marga la Externe, unde a fost o catastrofă, și la ICR, unde a avut efectul unei bombe cu hidrogen, reuşind în cel mai scurt timp să radă tot ce a fost făcut bine, a venit rîndul lui Lilian Zamfiroiu, care a preluat acelaşi mandat şi a maximizat, cu mîndrie proletară, efectele dezastrului lăsat de predecesor.

Astfel, printre cei numiţi la cîrma ICR a fost şi Vali Iovan, care, ca un profesionist desăvîrşit în domeniul culturii, a activat în locuri cu tradiţie, cum ar fi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi Direcţia Sanitar Veterinară, ambele din judeţul Dolj.

Apoi Ministerul de Externe a numit-o pe Denisa Ariton în funcţia de referent gradul III la Institutul pentru Românii de Pretutindeni „Eudoxiu Hurmuzachi”. Ehhh, şi ea a activat în locuri din care cultura mustea prin toţi porii: emisiunea “În puii mei”, Liga sexy 2009, ca reprezentantă a echipei de fotbal Gaz Metan Mediaş.

Rîdem, glumim, dar nu numai în incintă – se pare că este deviza actualului guvern şi revenim într-o curbă în ac de păr şi ajungem iarăşi la ICR!

O, da! ICR, adică Institutul de Calorifere Român, unde a fost numit ca director de filială un ziarist. Nu, nu de la “Dilema”, că ăia sînt băsişti, nici de la “România literară”, că acolo nu se ştie ce sînt, dar sînt împotrivă, nici de la “Observatorul cultural”, deşi ăia sînt aşa şi aşa, mai mult spre așa-ul guvernamental, ci de la publicaţia culturală “Libertatea”! Pe Răzvan Dinu – analist monden la ziarul “Libertatea”. Nu spun din plecare că e un tîmpit. Dar cred că i-au dat un sombrero, iar capul lui e cît o gămălie. El ştie cînd şi cum s-a futut Bianca Drăgușanu, nicidecum cine a scris “Pădurea spînzuraţilor”. Asta e viaţa! Se pare că de data asta domnul Dinu certifică faptul că, dacă te pişi în cristelniţă la botez, ai noroc toată viaţa. Iaca s-a îndeplinit.

Colac peste pupăză (expresia dragă lui Cătălin Radu Tănase cînd transmite cu sufletul la gură din mijlocul singurului nămete pe care l-a găsit la faţa dezastrului), apare în peisaj şi Consilul National al Cinematografiei, care interzice filmul lui Lars von Trier, Nymphomaniac II.

Noi, naţie mîndră de daci, geţi şi alte neamuri mai mult sau mai puţin conlocuitoare, din care ne tragem toţi, tot neamul în totalitatea lui, din Decebal şi Traian (păstrez o umbră de îndoială asupra faptului că nu ştim încă cine a fost mama şi cine a fost tatăl), nu putem să vedem un film în care sînt afişate aşa, fără perdea, diverse penisuri celebre, vulve şi sîni, toate la fel de celebre, pentru că, nu-i aşa, sîntem o naţie de pudibonzi care încă şi acum crede că un copil este adus de barză sau prin iluminare. Din componenţa comisiei care a interzis acest film fac parte un fost iepuraş Playboy şi o foarte inspirată cupletistă.

Exemple aveţi mai jos:

Cristina Dochianu

Narcisa Tcaciuc :

Ce putem face? Nimic! Deocamdată chiar nimic decît să ne revoltăm şi să strigăm, că poate ne aude cineva. În fond, opoziţia e ocupată să facă opoziţie ei înseşi, baronii locali sînt ocupaţi să facă bani pentru ei şi soţiile lor, iar prim-ministrul o arde graţios pe la ANM explicînd cum că cei de acolo să nu se lase influenţaţi de presă şi să lase anticiclonul aşa cum e el.

Şi viscolul care va să vină va fi blînd şi înţelegător şi nu o să mai ia prin surprindere pe nimeni, pentru că înainte de a trece graniţa României va suna la uşă şi va cînta:

Trei iezi cucuieţi

Uşa mamei descuieţi!

Că mama v-aduce vouă:

Frunze-n buze,

Lapte-n ţîţe,

Drob de sare

În spinare,

Mălăieş

În călcăieş,

Smoc de flori

La subsuori.

Tits and Horses

Un un foarte bun prieten al meu (şi spun rar cuvîntul prieten vs amic) mi-a dat să ascult următoarea melodie

Melodia e definitorie pentru politica de cadre a USL, cel puţin la nivel de reprezentare în domeniul culturii şi relaţiilor externe.

Dacă la ICR avem un Secretar General adjunct numit Vali Iovan care a lucrat înainte de a înainta pe scara sinecuristică la DSVSA Dolj şi DGASPC Dolj şi o mai avem şi pe domnişoara Mihaela Baston-Ciobanu, la ICR Viena, care este un utilizator elementar de germană iată că la Institutul Eudoxiu Hurmuzachi o avem pe Denisa Ariton.

Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni este o instituție publică de interes național, cu personalitate juridică proprie, aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, unică prin programele pe care le oferă tinerilor etnici români de pretutindeni care trăiesc astăzi în afara frontierelor statului român.
Institutul se ocupă de:

1. Promovarea valorilor culturii naționale în rîndul comunităților românești autohtone din vecinătatea României.

2. Asigurarea, prin Anul Pregătitor, a cadrului necesar pentru însușirea limbii, culturii și a civilizației românești de către bursierii statului român.

3. Perfecționarea cadrelor didactice care predau limba română/în limba română în comunitățile românești din vecinătatea României.
4. Realizarea de studii, analize, cercetări privind comunitățile românești din vecinătatea României, în parteneriat cu instituții publice și organizații neguvernamentale de profil.
5. Organizarea de evenimente cu caracter cultural, artistic, științific, educațional, documentar, cu preponderență pentru tinerii români din comunitățile aflate în vecinătatea României, în colaborare cu alte instituții de specialitate.
6. Facilitarea dialogului și a colaborării atît a personalităților românești din afara granițelor, cît și a organizațiilor reprezentative ale etnicilor români din vecinătatea României, în scopul conturării unui cadru adecvat comunicării pe segmente socio-profesionale distincte.
7. Dezvoltarea de activități specifice, în beneficiul culturii, al civilizației naționale și al imaginii României în lume.

8. Conceperea de proiecte și programe educaționale pentru membrii comunităților românești de pretutindeni.
9. Editarea unor lucrări de referință privind problematica comunităților românești.
10. Institutul derulează programe de pregătire pentru însușirea terminologiei de specialitate a instituțiilor de învăţămînt, ale căror cursuri le vor urma cei care studiază în România la toate nivelele și formele de învăţămînt, precum și cei care solicită și obțin prin concurs, burse de studiu în România, la orice nivel și formă de învăţămînt, în vederea aprofundării cunoștințelor de limba română și pentru afirmarea identității culturale și științifice române, în condiții similare cu cele ale cetățenilor români.
11. Persoanele care participă la stagii de perfecționare în [România] și care beneficiază de facilitățile aferente pentru cadre didactice.

Pentru toate astea statul român nu a găsit-o decît pe Denisa Ariton care ocupă un post de referent gradul III şi are un salariu de bază de 3.600 de lei lunar.
Ea este cunoscută mai mult prin tăcerea ei şi prin sînii ei planturoşi.

Presupun că toţi tinerii care vor să înveţe româna din teritoriile din afara granitelor vor da năvală la acest institut.

Intrebarea e, cine o penetrează domnule pe asta?

Damnant quodnon intelligunt*

Pentru ca să poţi lucra la ICR trebuie să fii bun cu animalele şi cu copii. Probabil acesta a fost gîndul celor din guvern cînd l-au numit pe Vali Iovan pe postul de Secretar General Adjunct al ICR.

<begin Moment Publicitar>

Post coitum omne animal triste est, sive gallus.

<end Moment Publicitar>

Pentru cei care nu cunosc semnificaţia ICR aceste este Institutul Cultural Român.

Bun, probabil domnul Iovan este un bun profesionist ceeace îl recomandă pentru funcţia asta.

Experienţa lui de fost angajat la DSVSA Dolj şi DGASPC Dolj, în cancelaria prefectului de Dolj, în perioada mandatului de prefect al lui Florin Stancu, dar şi în aparatul MAI, la Secretariatul de Stat pentru Comunităţi Locale îl recomandă pentru rolul de propăşitor al culturii române.

Obstinaţia cu care USL-ul a emasculat această instituţie culturală era demnă de ceva mai bun.

Bomba atomică numită Marga propusă de liberali la conducerea ICR şi-a făcut datoria. A pulverizat totul în calea ei şi a adus în prim plan caloriferul ca şi inventie românească.

Acelaşi ICR a trecut în mîinile lui Lilian Zamfiroiu fost scrib la ziarul “Universitatea Comunistă” unde a scris de bine de Cîrmaci şi a făcut antren la Radio Vacanţa.

Mi se pare normal ca în ţara în care Ministerul Sănătăţii este condus de un contabil de CAP – atît au avut liberalii mai bun – unde primul ministru este un plagiator dovedit, doi miniştri din guvernul condus de personajul de mai sus au fost şi ei dovediţi ca plagiatori şi în fiecare zi aflăm de inculpări pentru evaziune din cel mai cinstit parlament pe care l-a dat istoria politică română, un institut care se ocupă în principal cu promovarea culturii române să fie condus ce către un fost securist dar care “nu a semnat nici un angajament” şi un jurist care a lucrat la direcţia sanitar veterinară.

Istoria stă pe margine rîde şi ne scuipă seminţe în cap.

*) Ei condamnă ceea ce nu inţeleg (lat)