De ce am pierdut

„Am pierdut si pentru ca a fost numai un an. Pentru ca nu am fost pregatiti sa functionam intr-un sistem profund disfunctional. Pentru ca ne-am crezut mai buni decat am putut sa fim si nu am estimat bine cat si ce putem face. Pentru ca nu am avut antrenamentul si nici motivatia de a ne scuipa si balacarii cu tatele, bufonii, sociopatii si coprofagii profesionisti care sunt disperati in a-si pastra pozitiile de putere unde au ajuns fie prin smechereala, agresivitate si coruptie, fie taras.”

Valeriu Nicolae

1. Pentru ca nu am facut clara delimitarea dintre tehnocrat si functionarul politic lasat in urma de partidul-muma. Tehnocratii sunt cei care au venit in guvern cu experienta academica obtinuta la facultati adevarate si nu la fabricile de diplome a la Oprea. Sunt cei care au castigat experienta profesionala muncind pentru institutii respectabile, unde trebuie sa demonstrezi ca esti capabil, nu ca ai spatele potrivit. Cei care au avut succes nu pentru ca au adunat mortii la alegeri, l-au pupat in cur pe Nastase, Hrebenciuc, Blaga, Basescu  sau pentru ca au fost ei sau au avut rubedenii smechere sau securiste.

Zdrobitoarea majoritate a fostilor secretari de stat, secretari generali, secretari generali adjuncti, directori de servicii sunt in aceste pozitii de multi ani. Nu toti ( sunt cativa oameni foarte faini rataciti printre ei), dar marea lor majoritate merita cu prisosinta injuraturile adresate tehnocratilor de catre televiziunile aservite mafiotilor si sobolanilor politici…

Vezi articolul original 890 de cuvinte mai mult

De ce nu am sa semnez petitii online

Mai toată ziua de azi am fost pe drumuri, am încercat să prind urgia albă din urmă şi până la urmă am renunţat şi am mâncat nişte mici pe Dealul Negru la Dedulesti, aşa că m-am uitat din când în gând pe Facebook să văd care mai e scorul şi minutul între forţele răului şi forţele binelui şi care dintre ele verticalizează mai bine.

Până acum se pare că răul înfrânge având în vedere că opoziţia există dar e lejer inexistentă, iar cealaltă opoziţie, cea de pe facebook, nu prea are prea multe pârghii să lupte cu capul doi al dragonului (e o trimitere la un banc căutaţi-l nu vi-l spun).

Dar aici greşesc pentru că aşa ajung la ce voiam să spun. Opoziţia de pe facebook are ca pârghie în lupta cu dragonul cu trei capete la îndemâna, petiţia. Dar nu oricum, ci cult, intelectual, cu fineţe, cu acces la internet şi mai ales cu mute click-uri. Da, doamnelor şi domnilor este vorba de petiţia on-line.
Şi cum mă uitam eu pe time-line-ul de pe Facebook am văzut, că dintr-o dată toată lumea semna o petiţie pentru demiterea lui Victor Ciorbea, sclavul, sluga sau ilotul PSD-ului, căci deh trebuie să achite şi el nişte credite restante. Lacrima.

Nu am să semnez petiţia aia, aşa cum nu am semnat până acum nici o altă petiţie online.
Pentru că este inutilă.
Pentru că nu va avea efect.
Pentru că nimeni nu vă băga în seamă dacă semnaţi petiţii online.

Singurii, şi acum aştept ca să se reverse asupra mea căldarea de injurii, dar absolut  singurii care au înţeles schema cu petiţia, ajutaţi sau nu, sunt cei de la Coaliţia pentru Familie. Da, ştiu, sunt rău, dar nu aţi văzut cum s-au înghesuit partidele să se dea cu ei? Erau totuşi trei milioane de oameni. PSD a dat-o la întors, PNL a semnat cu ei un protocol, PMP a zis că da, să vedem ce o să facem, iar USR, erau ca balaurul cu două capete de data asta. Capul care vorbea franceză zicea că da domnule e ok cu CpF în timp ce balaurul cu capul care care vorbea în română intelectuală o dădea de garduri la întrebări clare.

Petiţiile online sunt că batista pusă pe ţambal, gata, s-a terminat joaca, singurul mod de protest este ăsta. Păi nu este. Dar nah să treacă timpul şi poate vă veniţi în fire şi veţi înţelege că rolul opoziţiei civile nu este să stea pe facebook, în spatele unui ecran pe o canapea şi să i se pară că i se cuvine să fie ascultată. (aici vă spun foarte elegant că de canapelisti, părelnici şi misecuvinisti mi s-a acrit).

Altfel toate bune, lumea, inclusiv eu, se amuză la vreo greşeală gramaticală uitând să citească monitorul oficial să vadă ce grozăvii a mai făcut clica lui Liviu Dragnea.

Atât.

P.S. Să se consemneze vă rog că singurul deputat rom din parlamentul României, Petre Florin Manole face cele mai bune bancuri din anii 80 pe Facebook.

Despre Tănase Sotirescu si programul de guvernare al PSD

E deja 5 AM şi simt cum va începe iarăşi o nouă zi în care Dragnea îşi va flexa muşchii la cam toată lumea pe care o va întâlni. Problema e că el îşi va flexa muşchii doar la el pe palier pentru că pe restul scării numite uniunea europeană, România va ocupa ca de obicei, alternativ cu Bulgaria, subsolul sau demisolul. Căci aşa e în politică şi economie.

Altfel am încercat să citesc şi eu ce e scris în programul de guvernare a guvernului Grindeanu iar după parcurgerea a vreo trei capitole şi două beri am înţeles că acolo la PSD ori au o imaginaţie bogată ori nu o au deloc. Paginile pe care numai Liviu Dragnea le cunoaşte par a fi extrase, lejer, cu copy paste, de pe site-ul referate.ro.

Dacă parcurgi liniştit promisiunile PSD îţi dai seama că de fapt ţara asta a stat până acum pe un munte de bani şi uite că nimeni nu a vrut să îi cheltuiască. Sună frumos dar nu prea e aşa, dar ce mai contează acum când vor mări salariile bugetarilor, tuturor bugetarilor nu numai profesorilor şi/sau medicilor.

De ajuns aici, de ajuns la această majoritate ar trebui să mulţumim în primul rând liberalilor care mândri nevoie mare şi lejer frustraţi că nu mai sunt la guvernare au născut celebra strutocamila numită USL. Şi să nu uităm încă un lucru, sclavi ca Victor Ciorbea au revenit la viaţa politică din comă uitării tocmai PNL-ului conus de către Crin Antonescu. Acelaşi Crin Antonescu care ulterior şi-a dat seama că a PNL a fost folosit. Dar prea târziu, căci aşa se întâmplă dacă te laşi pe mâna unui Victor Ponta & acoliţii.

Pe ici pe colo, mai ales pe la câţiva fani PSD citesc diverse grozăvii şi despre cum miniştri ăia, prezentaţi ieri şi de care bula facebook a râs de ei, sunt buni şi că ce frumos ar fi fost că pe 12 decembrie să iasă PNL, că deh ei sunt principalii învinşi, şi să citească discursul înfrângerii şi Alina Gorghiu să stea cu o ramură de măslin în mână. Chestie care nu s-a întâmplat şi că de fapt de asta Liviu Dragnea e aşa decis să îşi flexeze muşchii pe palierul lui.
Parţial aici e o jumătate de adevăr pentru că, da, nu am auzit nici un liberal, post alegeri, să iasă şi să spună: Am pierdut, am învăţat ceva din asta, lupta continuă în opoziţie, hai să vedem ce e de făcut, felicitări învingătorilor. Cealaltă parte de adevăr e puţin mai dureroasă pentru orice susţinător al PSD care încă mai posedă un număr par de neuron şi mai mare ca doi, Dragnea este tipul de Tănase Sotirescu poreclit Scatiu – un fost arendaș mitocan și hoț devenit mare proprietar de pământ, nepot de vătaf, ales deputat în trei legislaturi, ăsta e Dragnea, un parvenit care în momentul în care şi-a dat seama că Victor Ponta poate fi săpat a făcut-o fără nici un fel de jenă încă dinainte de celebra cădere din noiembrie 2015, atunci a fost numai încununarea activităţii sale şi începutul regnului.
Iorga spunea – Lingușirea este plată anticipată a trădării care ți se pregătește, păi fix aşa s-a întâmplat.

Acum, Tănase Sotirescu zis Scatiu este singurul om din România care cunoaşte programul guvernului şi este înconjurat de linguşitori, nu va trece mult timp şi vor apărea trădările. Şi da, ne aşteaptă zile interesante.

A înviat ăsta micu.

A înviat ăsta micu cu ocazia prezentării echipei teleormănene a premierului Drag.. aşa, Grindeanu.

Şi pentru că a înviat sa pun o poză pentru uzul acestui guvern.