Îl ştii în parlament ca veşnic ocupator de scaun în ultimii 23 de ani, în curînd 24. Nu spune lucruri inteligente şi totuşi este ales pentru că noi, românii, respectăm tradiţia. De ce am lasă pe unul care să spună ceva nou, de ce am accepta o altfel de dezbatere politică decît cea bazată pe trei principii călăuzitoare ale vieţii româneşti :
- Ba p’a mă-tii – şi aici exemple sînt multe
- Dacă a murit capra mea atunci să moară şi capra vecinului.
- Doi români, trei partide, cinci fundaţii
Nici unul din principiile călăuzitoare de mai sus nu sînt străine candidatului politic care vine în faţa cetăţeanului la fiecare patru ani pentru a fi ales.
Momentul de disperare va veni atunci cînd la alegeri nu vor mai fi alese nume ci politici, atunci cînd politicianul nu va trebui să spună “uite cine sînt eu” ci va trebui să spună “uite ce vreau eu să fac” pentru că dacă va fi ales din cauza celui de-al doilea principiu atunci el va trebui să facă şi să demonstreze că a făcut în cazul în care vrea să fie ales într-un nou ciclu electoral.
Toate, dar absolut toate partidele se arată surprinse de faptul că românul de rînd, da, ăla fără afiliaţie politică nu are încredere în parlament şi în instituţiile statului, consideră mai tot tot timpul că ţara asta se îndreaptă către o direcţie greşită. Dar care este direcţia? Ce vrea românul de fapt? Chestii minore cum, ar fi politici economice predictibile şi care nu, nu măresc taxe si nici nu le înmulţesc. Nu mai vrea haiducii legislative şi economice. Vrea totuşi un sistem medical normal fără ca să dea şpagă şi care să îl şi vindece, eventual fără a lua alte boli din unitatea sanitară. E mult? E puţin? Tot electoratul o decide.
Din păcate electoratul atît cît este el, este mai mult interesat de cancanuri plictisit fiind de veşnicele scandaluri care fac din politica româneasca o chivuţa care îşi ridică poalele instantaneu şi în orice condiţie. Tot ce este mai greţos şi mai scîrbos se află în aceste moment în politică. Cu rare excepţii.
Şi tot din cauza politicului şi a alegerilor greşite ţara asta a devenit din Ileana Cosînzeana în 1990 a ajuns în 2013 o babă şchioapa care se poseteaza în autobuz pentru un scaun la geam. Şi nu va mai trece mult timp pînă cînd baba o să moară, iar Pasărea Phoenix e un mit.
Tarot Politic 